Materialele care apar pe acest blog aparţin autorului şi nu se pot reproduce fără acordul acestuia. Toate textele expuse pe acest site sunt protejate, potrivit Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe. Proprietarul acestui blog îşi rezervă dreptul de a acţiona în instanţă orice abatere.

sâmbătă, 27 februarie 2010

Prefata cartii

       Gânduri… gânduri din cele mai adânci unghere ale inimii sunt puse pe hârtie de tânăra făuritoare de cuvinte.    Probabil că-n momente de cumpănă se descarcă scriind.

   Condeiul său creionează aspecte ale vieţii pe care fiecare dintre noi le-a trăit, însă n-am avut talentul sau poate curajul de a le face cunoscute tuturor.

   Panseurile Ştefaniei ne conturează un univers dominat de incertitudini, de melancolie, de tristeţe, doar pe alocuri întrezărindu-se un fir de lumină, de beatitudine. Ea dansează cu aceste sentimente, dar mai presus de toate cunoaşte durerea dragostei şi totuşi mai poate iubi. Adeseori avem impresia că fiinţa ei este subjugata de freamătul gândurilor ce duc la o suferinţă fără hotare care-i fac inima să sângereze.

   Chiar titlul cărţii, Spinii dragostei, ne duce cu gândul la relaţii nefericite care au facut-o să îmbrăţişeze singurătatea, cea mai „frumoasă” filă din viaţa sa.

   Cuvintele sunt dominate de un puternic pesimism. Tot ceea ce sper e ca acest pesimism să nu fie o umbră pentru sufletul Ştefaniei. În viaţa de zi cu zi o văd ca fiind o luptătoare, însă uneori în ochii ei zăresc tristeţe. Vreau să cred că sentimentele transpuse în această carte sunt doar un fir de praf ce se va risipi curând.

   Îi doresc să rămână aceeaşi fată bună, indiferent de ceea ce-i va oferi viitorul…

Aurora Novac

Visul meu de-o noapte...



   Ce chip angelic şi ce trup firav, similare divinitaţii...ştii? îmi doresc cu atâta ardoare să te am aproape, să-ţi simt căldura corpului, să-ţi privesc ochii până la sfârşirea eternului, să-mi cer iertare că te-am iubit poate prea mult şi...să-mi distrug visul, să-l transform într-un coşmar, de altfel probabil cum ar fi trebuie să-l percep de la început, să te consider anost şi să-ţi străpung inima cu cel mai atroce sentiment pentru sine astfel încât să te consideri atât de anodin, să fii demoralizat.
   Visul meu de-o noapte s-a metamorfozat într-o grandioasă aspiraţie. Să nu aştepţi să-ţi caut urmele şi să te îmbrăţişez, pentru că nu o voi face...plec şi las aici toate sentimentele mele de iubire pură pentru tine...deja m-am îndepartat, nu te mai idealizez!

Multumire...




   Ce reverie traiesc alaturi de persoana ce m-a invatat sa iubesc din nou,ce mi-a fost alaturi chiar daca am trecut prin momente grele,chiar daca nu puteam decat sa plang,sa ma inec in lacrimi,chiar daca initial simteam ca nu puteam cunoaste din nou sentimentul de iubire,sentimentul ce te schimba,ce te face sa crezi ca perfectiunea exista si e formata din tine si cel de langa tine,alaturi de tine...iti multumesc ca ai stiut sa-mi apreciezi si defectele,ca ai stiut ca inima mea nu era total distrusa,ca un coltisor din ea era neatins,era pur...ca ai stiut cum sa-mi demonstrezi ca totul se poate uita daca ai vointa si ajutor...te iubesc,pentru ca mi-ai dat putere sa merg mai departe,pentru ca tu ai fost singurul ce mi-a spus in fiecare clipa ca sunt speciala,singurul ce mi-a zis sa nu renunt la o iubire nici dupa ce mi s-au inchis toate portitele...avand incredere ca cineva imi va deschide geamul!Te admir,pentru ca doar tu existi pentru mine,pentru ca inima mea e la tine si ai stiut mereu sa-i porti de grija...te iubesc!

Noi in trecut,doar eu in prezent...



   Oare de ce a trebuit sa pleci si sa ma lasi aici singura,fara tine?Te vei intoarce?...va fi prea tarziu...altcineva a stiut sa ma faca sa zambesc,sa vad lumina unde totul era obscur,sa observ puritatea unui ghiocel cand el era o simpla floare,sa simt parfumul imbatator al irisului cand el imi displacea...e hazardat sa iubesc din nou,sa am incredere in dragoste,afectiune si tandrete dupa tumultul din inima mea...as vrea sa il pot iubi,merita totul..dar nu ma lasi...ca de fiecare data tu esti de vina pentru tot.De ce a trebuit sa fii atat de egocentric?De ce?
   In pofida a tot ce s-a intamplat intre noi,a dezamgirii profunde care mi-ai produs-o eu te iubesc si te voi iubi mereu,desi in viata mea nu vei mai avea loc niciodata!

Inceput...

   Aici puteti afla mai multe despre mine...Veti gasi o parte din creatiile mele,iar pentru detalii despre cum puteti sa-mi cumparati cartea(intitulata "Spinii Dragostei"),lasati un comentariu...
   Sunt convinsa ca 90% dintre voi va veti regasi in cel putin o compunere de-a mea!