Materialele care apar pe acest blog aparţin autorului şi nu se pot reproduce fără acordul acestuia. Toate textele expuse pe acest site sunt protejate, potrivit Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe. Proprietarul acestui blog îşi rezervă dreptul de a acţiona în instanţă orice abatere.

duminică, 8 aprilie 2012

Daca maine nu mai vine...



    
  


Candva se va intampla asta si acest lucru poate fi inopinant sau nu.Sunt atatea lucruri pe care poate as vrea sa le spun daca maine nu mai vine,as avea atatea de facut,de marturisit.Nu stiu cat de facil mi-ar fi,caci certitudinea neivirii din nou a lui maine ar fi mereu partiala.Acest lucru poate fi stiut doar de acea fiinta care ne conduce pasii,care ne manipuleaza intr-un fel sau altul.




     Tie as vrea sa-ti spun ca te iubesc cum nu credeam ca o pot face,intr-un mod inexplicabil pentru mine.Dupa atatea lucruri care m-au metamorfozat intr-o persoana debila si egoista,nu as mai fi indraznit sa cred ca pot detine astfel de sentimente.Alaturi de tine am cunoscut adevarata fericire,esenta pura a iubirii.Daca maine nu mai vine,nu ma uita!Aminteste-ti de fiecare clipa in care ne alintam,de fiecare moment in care iti spuneam ca te iubesc.Imi lipsesti...as vrea sa-ti mai ating chipul,sa te simt langa mine,sa-ti simt trupul cald,sa te simt iubindu-ma.Nu vreau sa cred ca maine nu mai vine,nu vreau sa cred ca nu vei mai fi cu mine.Ce rost are azi daca nu mai poti pastra amintirea,daca nu mai poti retrai beatitudinea ce te inunda,daca uiti totul intr-o clipa,atunci cand totul se sfarseste?

     Iar tie vreau sa-ti spun ca nu-ti voi putea vreodata intelege raceala sufletului,sentimentele pe care nu le detii,modul tau de a ma face sa sufar nebenevol.Nici nu stiu de ce incerc sa te inteleg.Nu te iubesti decat pe tine si poate si aceasta dragoste este sordida.Candva,cand va fi,cu certitudine,prea tarziu,poate-ti vei regreta greselile,caci acum ma indoiesc ca o faci.Atunci,aminteste-ti ca nu mai poti curata nici cu cel mai bun detergent o carpa manjita,ca ceea ce lasi cu usurinta sa plece,tot cu atata greutate se va intoarce.Atunci cand va veni si vremea mea,voi intelege si mai putin.Inceteaza sa mai disimulezi!Esti penibila!Nu-mi pot da seama de ce ai impresia ca nu sunt matura,ca lucrurile rele pot fi sterse cu buretele,ca un rau prea mare mai poate fi indreptat.

     Imi doresc sa imi revin,sa fiu puternica,sa nu cad sau,cel putin,aparent.Am invatat sa disimulez.As reusi,in cele din urma,sa ma ridic,sa ma simt o invingatoare.

     Daca maine nu mai vine,vreau ca ei sa ma ierte daca le-am gresit.Nu meritau asta,nu ar fi trebuit sa spun atatea lucruri.Poate ar fi fost mai intelept sa tac.In pofida acestora,ii iubesc si le multumesc pentru tot ce au facut pentru mine.

    Daca maine nu mai vine,nu uita ca inima mea-ti apartine.Angajeaza-te sa o protejezi!Te iubesc...mult